Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Originea săptămânilor pregătitoare pentru Postul cel Mare- cateheza I
Pr Gabriel Toma: 22-02-2016 09:45:25 in Cateheză
   În istoria Bisericii puține instituții ale cultului au cunoscut o așa mare dezbatere teologică și evoluție cultică, precum perioada Triodului, legată de o sumă de probleme cultice, dogmatice și disciplinare, respectiv data serbării Paștelui, și atingerea unui consens al Bisericii pentru definirea și stabilizarea unei perioade, duhovnicești, pregătitoare pentru această sărbătoare- Postul Pastilor. Precum este știut, după multe controverse ( a se vedea quartodecimani, protopashiti) au fost necesare hotărâri ale unui sinod ecumenic și a altor sinoade locale pentru liniștirea tulburărilor în Biserică, provocate de practici tradiționale diferite pentru calcularea datei Paștilor și ale duratei și rigorii postului anterior acestei sărbători. Elaborarea unui cadru universal valabil în creștinătatea (Ortodoxia) ecumenică a parcurs drumul mai multor etape evolutive, definite ca interrelaționări între centre spirituale (Constantinopol, Ierusalim, Antiohia) sau ca reacții față de practicile cultice ale necalcedonienilor (armeni, iacobiti, copti, nestorieni).
 De aceea, Triodul se manifestă ca operă de complexă evoluție, dezvoltare și sinteză spirituală. 
Prima etapa (Stabilizarea postului in Saptamana Mare) 
1.  Până în sec III Postul Paștelui era pus în legătură cu vechea practică a pomenirii Paștelui Crucii și a Paștelui Învierii. Având durate variabile, în funcție de comunitățile unde era practicat, și de motivul pentru care respectivul post era tinut. 
Eusebiu de Cezareea consemneaza, în Istoria bisericească, prin cuvintele Sf Irineu, diversitatea de practici în privința postului premergator sărbătorii Paștilor: „unii cred că trebuie postit numai o singura zi, (respectiv Vinerea Patimilor) altii, două zile (adică vineri și sâmbătă înainte de Paști), iar altii, și mai multe. În schimb alții socotesc ca durata a postului 40 de ceasuri consecutiv, luate din zile și nopți,ca și cum ar forma o singură zi. Și această atât de mare variație în ținerea postului nu s-a produs în zilele noastre, ci cu multă vreme înainte, pe când trăiau înaintașii noștri” . 
2. Un secol mai târziu (sec IV), conceptul de Paște al Crucii și-a pierdut din importanță, în baza accentuării Învierii ca adevărat Paște al creștinilor (trecere de la moarte la viață) se constată prelungirea acestui post prepascal la toată săptămâna premergătoare duminicii Învierii Domnului, cum se deslușește în Constitutiile apostolice: „în zilele Paștelui, postiți din ziua a doua (lunea cea Mare) până vineri și sâmbătă, șase zile, întrebuințând numai pâine și sare și legume, iar pentru băut apa, iar de vin și de carne abțineți-vă în aceste zile, căci sunt zile de întristare nu de sărbătoare. Iar vineri și sâmbătă să postiti, acei cărora le sta în putință, negustând nimic până la cântatul cocoșului din noapte. Iar de nu va putea cineva să ajuneze în ș ir,aceste doua zile, să postească cel puțin sâmbătă, căci zice undeva Domnul vorbind despre Sine: când se va lua de la ei Mirele, vor posti în zilele acelea”. 

Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator