Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Trepte în istoria închinării în duh şi adevăr (XI)
Administrator: 19-12-2016 10:07:32 in Cateheză

Sărbătorile in Pentateuh

Anul liturgic evreiesc avea aceeași durată ca și anul astronomic, adica 12 luni a 29-30 de zile fiecare, iar la al patrulea an se intercala luna a XIII-a numita „ al doilea adar" , fiind de fapt repetarea lunii a douăsprezecea (adar). Ei și-au legat intregul sistem de calculare a timpului de schimbarea fazelor lunii ( Ps 104, 19), astrul nopții fiind socotit reperul pentru împărțirea timpului iar nu soarele.

 Începutul unei luni calendaristice era determinat de apariția lunii noi. Anul era compus din 53 de săptămâni, iar săptămâna din 7 zile. Zilele săptămânii nu aveau denumiri speciale ci se desemnau prin numărul lor de ordine față de sabat. Ziua liturgică începea odata cu apariția lunii pe cer, deci seara (Fac. 1, 5; Ieș. XII, 18; Lev. XXIII, 32) și era împărțiță în perioade ca: dimineața si seara .

 Alte momente ale zilei erau : ora a VI-a, care corespundea cu amiaza zilei si ora a IX-a care corespundea cu ora 3 dupa amiază. În vremurile de început, poporul lui Dumnezeu se inchina când o cerea Dumnezeu sau când „Il căutau oamenii”, dar sub conducerea lui Moise, închinarea a devenit obligatorie în anumite momente ale anului, prin ținerea sabatului și a sărbătorilor religioase . În cuprinsul anului liturgic, evreii aveau o serie de sarbatori , precizate detaliat alături de ritualurile religioase respective la Levitic 23:

1. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis :

2. "Vorbeşte fiilor lui Israel, şi spune-le: Iată sărbătorile Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele:

3. Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.

4. Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte.

5. În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului.

6. Şi în a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mâncaţi azimi.

7. În ziua întâia, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă.

8. Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă."

9. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

10. "Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă a secerişului vostru.

11. El să legene snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat.

12. În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur;

13. să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, ca dar de mâncare mistuit foc, de un miros plăcut Domnului; să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.

14. Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate, până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

15. De a doua zi după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi.

16. Să număraţi cincizeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat; şi atunci să aduceţi Domnului un dar de mâncare.

17. Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii, şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.

18. Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere de tot Domnului şapte miei de un an fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului.

19. Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an ca jertfă de mulţumire.

20. Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului, şi să fie ale preotului.

21. În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea, şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

22. Când veţi secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău, şi să nu strângi ce rămâne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru."

23. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

24. "Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă.

25. Atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc."

26. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

27. "În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi ziua ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.

28. Să nu faceţi nici o lucrare în ziua aceea, căci este ziua ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru.

29. Oricine nu se va smeri în ziua aceea, va fi nimicit din poporul lui.

30. Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi nimici din mijlocul poporului lui.

31. Să nu faceţi nici o lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

32. Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru."

33. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

34. "Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: "În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de şapte zile.

35. În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei.

36. Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveţi o adunare sfântă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei.

37. Acestea sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi de tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă.

38. Afară de aceasta, să păziţi Sabatele Domnului, şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bună voie.

39. În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge rodurile ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă, şi a opta să fie tot o zi de odihnă.

40. În ziua întâi să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu, şi să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şapte zile.

41. În fiecare an să prăznuiţi sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s-o prăznuiţi.

42. Şapte zile să locuiţi în corturi; toţi băştinaşii din Israel să locuiască în corturi,

43. pentru ca urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."

44. Aşa a spus Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului sau zile festive-Moadim (Lev. XXIII, 2-4; XXXVII, 44; II Cor. II, 2) si solemnități –Haggim (Ieș XXIII, 14; Lev. XXIII, 34; XXXIX, 41 ; Deut. XVI, 10-16; II Cor. V, 3; VIII, 13 etc.) instituite din porunca lui Dumnezeu în amintirea continuă a binefacerilor pe care a binevoit a le împărtăși poporului evreu, încât cu ajutorul ceremoniilor și măreției cultului extern, poporul să înțeleagă mai bine religia revelata.

Cu ocazia sarbătorilor, poporul avea la dispoziție un timp de repaus, în vederea participării la cultul divin, în cadrul căruia se explica Legea mozaica. Sărbătorile marcau trecerea unui an ceremonial şi întreţineau în popor memoria unor evenimente istorice de importanţă majoră, lucru sugerat de clasificarea mai târzie a sărbătorilor evreiești în vesele și triste . Pe de altă parte, calendarul evreiesc are şi o însemnătate profetică, marcînd etapele în care-şi va desfăşura Dumnezeu planul mesianic de răscumpărare a omenirii.


Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator