Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Trepte în istoria închinării în duh și adevăr (VII)- holocaustul
Administrator: 18-11-2016 08:58:25 in Cateheză

CULTUL PUBLIC AL VECHIULUI TESTAMENT ( în Pentateuh)

C) Sistemul  jertfelor

1.        Arderile de tot

   Sacrificiul arderii de tot, reprezintă oferta totală, prin ardere absolută, a darurilor făcute lui Dumnezeu. Fiind cel mai complet și desăvârșit gen de sacrificiu, holocaustul reprezintă adorarea lui Dumnezeu, prin care se oferă integral atât trupul cât și sufletul spre sfințire si renaștere la o nouă viață. Prin el se stabilește o legatură om-Dumnezeu, bazată pe adorare, laudă, cerere, mulțumire. Este interesant de observat că legea mozaică nu atribuie holocaustului un caracter de implorare, ci mai degrabă de adorare, căci cel ce aduce un holocaust trebuie mai intâi să se curețe de păcatele personale.

Acest tip de jertfă era arsă în totalitate. Nimeni nu mânca ceva din ea, ci focul mistuia tot. (Lev 6,13 ).

 Cel care se închina aducea un animal mascul fara cusur - bou, berbece, țap, animalele destinate a fi jertfite trebuind să fie fără cusur și nu mai tinere de 8 zile, porumbel sau turturică (depinzând de starea materială a credinciosului) la ușa cortului sau templului. Apoi israelitul își punea mâna pe capul animalului și era „acceptat ca să facă ispășire pentru el “ ( Lev 1,4 ). Punerea mâinilor era un gest ritual prin care inchinătorul binecuvânta și pregătea animalul de jerfa , înainte de a-l injunghia la ușă, „arătând în mod solemn că victima era proprietatea lui, că jertfa adusă de preot va fi oferită în numele său”. Imediat, preotul colecta sângele animalului și-l stropea pe altar, tăia animalul in bucăți, punea capul și grăsimea pe altar, apoi spăla picioarele si măruntaiele în apa și le aducea ca jertfă. Restul trebuia aruncat in  cenușă ( penele de păsări ). Preoții puneau deci animalul pe altar și trebuiau să păstreze focul aprins. Nu era voie ca cenușa să se strângă sub altar, de aceea în unele momente trebuia să strângă cenușa, să o pună deoparte iar apoi să o arunce in exteriorul taberei sau orașului, “ intr-un loc curat “.

Holocaustul era foarte folosit in cultul evreiesc, aducandu-se jertfa respective dimineata si seara, in fiecare zi  la lacasul sfant, numit astfel si holocaustul vesnic, neintrerupt ( Num 28, 3-10 ).

Aceasta servea la ispășirea poporului în fața lui Dumnezeu ( Lev 6,2 ) cum și dorința lui Israel de a se debarasa de faptele nelegiuite comise împotriva lui Dumnezeu.

   Utilitatea cultică a holocaustului este vizibilă în ceea ce privește multitudinea de momente si motive ceremoniale la care era utilizat:

A)     Arderi de tot  solemne

    Cu care ocazie se dubla numărul animalelor jertfite față de zilele obișnuite:

  •  sabat
  •  sărbători (la Paște -sacrificiul mielului pascal amintea eliberarea din robia egipteană (Ies 12,40; Fac 15,13; Ezdra 6,22; 2 Cron 13,21 ) și a legământului încheiat cu Dumnezeu, exprimând mulțumirea, bucuria și supunerea, aveau loc la Cincizecime, Sărbătoarea Corturilor, luna noua)               

B)     Arderi de tot  particulare

  •  curățirea femeii după naștere
  •  vindecarea leprosului
  •  necurăția corporală a bărbaților și femeilor
  •  curățirea nazireului și la încheierea votului nazireatului

 “Scopul  general al holocaustului era de adorare a lui Dumnezeu  si de a-l ajuta pe credincios să ducă o viață nouă, lipsită de păcate. În acest fel holocaustul este o jertfă deplină ce se aduce zilnic. Momentul principal al holocaustului era arderea victimei, simbolizând dăruirea deplină a credinciosului ce arăta astfel supunere și dăruire. În holocaust-omul credincios își arată neputința sa față de Dumnezeu și nevoia pe care o simte după ajutorul Lui.


Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator